luni, 21 martie 2011

DRAGOSTEA SE DARUIESTE PE SINE...

Arhiepeiscopul Fulton Sheen în cartea sa autobiografica :”Comoara din vasul de lut”, a descris o vizita pe care a facut-o la o leprozerie din Buluba în Africa. El a mers sa-i viziteze pe cei ce sufereau din cauza acestei boli cumplite si sa ofere tuturor celor 500 de internati ai acestei colonii o cruciulita de argint.
Prima persoana pe care a întîlnit-o era un barbat ce purta în trupul sau urme adînci ale ravagiilor acestei boli nemiloase. Fata îi era schimonosita, iar palma si degetele mîinii stîngi îi erau pline de rani. Pentru a primi acea cruciulita , bolnavul a întins mîna dreapta care îi era la fel de bolnava. Sheen a tinut crucifixul deasupra mîinii bolnavului si apoi i-a dat drumul , cu intentia ca acesta s-l prinda fara ca el sa atinga în vre-un fel mîna plina de rani.
Dupa ce a atins mîna bolnavului ,cruciulita însa a cazut pe pamînt. În acel moment Sheen si-a dat seama de gestul sau care nu era în conformitate cu Evanghelia pe care tocmai a marturisit-o. El s-a oferit sa dea bolnavilor aceasta cruciulita aratînd ca Hristos s-a identificat cu umanitatea, dar nu voia sa-i atinga pe cei ce devenisera Copiii lui Dumnezeu. Mustrat de acest gînd al ipocriziei, Sheen s-a plecat, a luat cruciulita si-a pus-o în palma omului bolnav. Apoi în acelasi fel a înmînat cîte o cruciulita tuturor celorlalti internati.
Prin gestul sau, el le-a dovedit ca-i iubeste si este gata sa se idetifice chiar cu cei pe care nimeni nu voia sa-i atinga.

joi, 17 martie 2011

DRAGOSTEA ACOPERA TOTUL...

Într-o zi la stirile dintr-un ziar a fost descrisa o întîmplare în care era prezentat un o care si-a zugravit proaspat casa.  Era cea mai frumoasa casa de pe strada, avînd o fatada cu o culoare deosebita . Cîteva zile mai tîrziu , cineva a scris pe pereti si a desenat cu grafiti peste tot. Proprietarul casei s-a gîndit mult care dintre vecini putea sa-i faca asa ceva ! Cu siguranta este o razbunare sau o manifestare de ura rasiala. Cuiva nu-i placea ca el un om de culoare ,locuieste în acea zona.
În acele momente era plin de furie; iar dupa ceea ce i s-a întîmplat avea tot dreptul. S-a interesat printre vecini si i-a întrebat pe fiecare în parte ca sa afle cine este realizatorul operei de arta ! Dupa cîteva zile , a aflat ca desenele au fost facute de un baiat de 11 ani, al unui vecin. Acesta n-a avut nici o alta intentie prin desenele sale, ci si-a manifestat numai o zburdalnicie copilareasca.
Ce a-ti face daca într-o buna zi a-ti descoperi ca fatada casei va este pictata cu grafiti ? A-ti chema politia ; sau a-ti merge sa discutati cu parintii copilului si le-ati cere acestora sa plateasca stricaciunile sau sa revopseasca toata casa, nu-i asa ? Omului caruia i-a fost pictata casa , putea sa faca din aceasta situatie o mare problema. Acesta în loc sa declanseze un întreg proces , a decis sa-l cunoasca mai îndeaproape pe acel copil si sa se împrieteneasca cu el.
Nu stia care avea sa fie reactia copilului, dar a hotarît sa încerce sa faca totul pentru a deveni prieteni. În loc sa-l reclame la politie, proprietarul casei , l-a invitat pe acest copil în biroul sau si-a început sa-l învete sa lucreze la computer !
Poza care însotea articolul din ziar , îl prezenta tocmai pe acest copil sezînd la biroul proprietarului casei pe care o mîzgalise mai înainte . Reporterul l-a întrebat ce are de spus despre grafiti ? În loc de raspuns , copilul si-a plecat capul în jos spunînd în soapta : „ îmi pare rau de asta „! Nu stiu de ce am mîzgalit casa , dar acum domnul Stefan, este prietenul meu care ma învata cum sa folosesc computerul !
Este surprinzator; nu-i asa ? Cu totii ne-am asteptat sa-l fi vazut pe copil si pe parintii acestuia , razuind desenele de pe pereti si vopsind întreaga casa . apoi ne-am fi ateptat ca parintii acestui copil sa-l pedepseasca pentru multa vreme pentru ceea ce a facut. Niciunul dintre noi cred ca nu ne-am gîndit ca acest copil dupa ceea ce a facut mai poate sta la biroul proprietarului casei pe care a mîzgalit-o , lucrînd la computerul acestuia.
Dragostea însa acopera totul si este gata sa ierte totul ! Chiar daca am mîzgalit mult mai rau, sufletul pe care Dumnezeu ni l-a daruit , în acelasi fel si pe noi Dumnezeu ne-a iertat si ne-a primit, oferindu-ne o noua sansa.

luni, 14 martie 2011

Y LOVE YOU...

JESUS, I LOVE YOU!
Un campionat de fotbal nu poate trece neobservat, deoarece el rascoleste intreaga lume. A fost o surpriza destul de mare ca brazilienii au castigat campinatul… Dar brazilienii au mai prilejuit o mare surpriza: dupa incheierea confruntarii finale, ei au imbracat niste tricouri pe care scria: JESUS, I LOVE YOU!…
Intelegem ca pentru brazilieni, fotbalul a devenit un fel de cult. Sportivii au fost vazuti ingenunchind pe teren, si rugandu-se, facandu-si semnul crucii la intrarea pe gazon, inaltand mainile spre cer dupa ce marcau un gol.
Dar ce fel de dragoste era aceea inscrisa pe reclama de pe tricouri? Daca am face un sondaj de opinie am vedea ca toti opteaza pentru dragoste: Adeptii lui Hari Krishna sunt pentru dragoste, hipiotii sunt pentru dragoste, rockerii sunt pentru dragoste, fotbalistii sunt pentru dragoste, crestinii sunt pentru dragoste. Dar ca si despre intelepciune, se poate spune si despre dragoste: nu toti cei ce vorbeasc despre ea, o si au… Daca doreste cineva sa inteleaga ce este adevarata dragoste, atunci trebuie neaparat sa intrebe Scriptura. Pavel ca apostol, filosof, dar si ca profesor de teologie explica foarte clar acest concept: dragostea inseamna daruire. Acea daruire care rupe din tine si da celorlalti. Dragostea nu inseamna a primi, nu este simtire si dorinta, nu este ceva ce ne scapa de sub control, nu este ceva abstract. Dragostea este ceva ce se intampla in mod real, este ceea ce un om face pentru altul.
“Hristos a iubit Biserica si S-a dat pe Sine pentru ea”. “Dumnezeu a iubit lumea si a dat pe singurul Sau Fiu”... Daca cel ce te uraste este flamand, ofera-i ceva de mancare; daca-i este sete, da-i apa sa bea! Fa bine celor care abuzeaza de tine in mod dispretuitor! Dragostea nu este in primul rand un sentiment, ci o daruire din tine insuti, altcuiva. Sentimentele vin dupa aceea. Pe simtiri nu te poti baza, simtirile nu sunt totdeauna sub control, dar dragoste este!
A fost foarte frumos gestul sportivilor brazilieni si reclama de dragoste de pe tricouri. Dar intrebarea e: daca ar fi fost invinsi, ar mai fi purtat acele tricouri? Cu alte cuvinte: Il iubesti pe Isus doar pentru ca ti-a ajutat sa invingi? In alt context il mai iubeai?
Ar fi de dorit ca reclama de pe tricourile brazilienilor, JESUS, I LOVE YOU, sa devina o realitate in viata tuturor celor care cred si cauta adevarata dragoste. AMIN!

PUR SI SIMPLU DRAGOSTEA....EA INSASI!!!


Atunci cand cauta oameni dispusi sa-L ajute in eliberarea Italiei, Garibaldi le-a cerut unor tineri sa se inroleze in armata lui.
“Dar ce oferi dumneata?” – a fost intrebarea tinerilor.
“Ce ofer? O viata aspra, foame, sete, nopti fara somn, haine zdrentuite de atata purtat, picioare ranite de marsuri nesfarsite, nenumarate lipsuri… dar la urma victoria in cea mai nobila cauza care a existat vreodata” – a fost raspunsul lui Garibaldi.
 Urmarea? Tineretul Italiei l-a urmat, tara tara a fost eliberata.
 Insa Garibaldi a oferit mai mult. A oferit intelegerea si pretuirea sa fata de fiecare om. A oferit amabilitate, sinceritate, voiosie, dar mai presus decat toate a oferit dragoste. O dragoste sincera, fara prefacatorie, fara interese egoiste, o dragoste care acorda incredere nelimitata si care cauta sa faca bine aproapelui, in situatiile cele mai grele.
 Cand se intorcea dintr-o lupta, impreuna cu un detasament de soldati, Garibaldi s-a oprit la o stana, in preajma careia oamenii s-ar fi putut odihni peste noapte. Ciobanul se planse ca a pierdut un miel care, probabil, se ratacise pe undeva in drumul spre stana…
 Garibaldi dadu un ordin scurt si toti soldatii se imprastiara ca sa caute mielul pierdut. In zadar. Nici un soldat nu reusi sa-l gaseasca. S-au intors si au venit cu tristul raport la comandantul lor. Acesta le dadu ordin de culcare…
 Curand noaptea cobora peste stana pierduta printre dealuri. Probabil ca mielul mai zbiera cu glasul lui stins de undeva, dar nici o ureche nu mai era treaza… Dimineata gornistul se trezi ca de obicei mai devreme si, inainte de a suna desteptarea se apropie de Garibaldi, pe care-l vazu inca dormind, ceea ce nu se prea intampla la ora desteptarii. Apropiindu-se, privi mai atent si ce observa? Sub aceeasi patura erau doi: Garibaldi si mielutul cu pricina… Dormeau amandoi de ti-era mila sa-i trezesti…
 Cum era posibil?… Dupa ce dadu ordin de culcare soldatilor sai, Garibaldi cauta el insusi mielul ratacit pana cand il gasi, tarziu, incurcat
intr-un tufis. Si numai dupa aceea isi ingadui sa dea somn ochilor sai…
 Ce ilustratie minunata despre felul cum ne-a iubit Dumnezeu, Tatal nostru care n-a avut odihna pana cand nu ne-a stiut salvati si la adapost, pe noi, oile si mieluseii Sai…

DRAGOSTE PENTRU TINE???




 Era o dupa-amiaza cetoasa. Stateam pe coasta oceanului Atlantic in barca mea de pescuit. Eram ocupat cu aranjarea plaselor cand, spre seara, am observat o alta barca de pescuit ancorata in apropiere. Stapanul acelei barci lucra tot singur. I-am facut semn cu mana, dar el nu mi-a raspuns. Mi s-a parut ca era beat… Am coborat sub punte, obosit de munca zilei si am adormit imbracat.
 Cred ca era ora 11 sau 12, noaptea, cand am auzit un strigat. Intr-o clipa am fost sus pe punte, am alergat pe mal si l-am vazut cazut in apa. Era intr-adevar prea beat ca sa mai stie de el, si a cazut din barca, dar apa rece
l-a facut sa strige…
 M-am aruncat in apa. Ar fi murit daca mai intarziam un minut. L-am urcat in barca lui, l-am imbracat cu haine uscate si l-am pus pe pat. I-am facut ceva de mancare si l-am supravegheat pana ce a adormit. M-am dus la barca mea si am adormit si mai obosit de cum eram mai inainte, dar fericit pentru ca salvasem viata unui om.
 Dimineata a venit clara si plina de soare. Noul meu prieten se plimba pe mal. “Buna dimineata!” i-am spus. “Ce faci?” Pe un ton rastit mi-a spus sa tac…  “Dar eu sunt cel mai bun prieten al tau” i-am strigat! “Azi noapte ti-am salvat viata!”
 Cand a auzit aceasta mi-a spus ca sunt un mincinos si mi-a aruncat in fata toate cuvintele blestemate pe care le cunostea. M-am dus sub punte,
mi-am plecat fata intre maini si am plans… Atunci pentru prima data in viata mea am inteles cu adevarat dragostea lui Dumnezeu care incearca sa salveze pe oameni… Intr-o mica masura am vazut cat L-a costat pe El si ce a sacrificat El pentru noi. Iubirea infinita a lui Dumnezeu pentru o lume nerecunoscatoare!…PRETUIESTE-I DRAGOSTEA SA CEA MARE...!!!

O DRAGOSTE MAI PRESUS DE RATIUNE....DRAGOSTEA VESNICA FARA CONDITII


IUBIREA LUI DUMNEZEU FATA    DE OM


Daca viata izvoraste de undeva, atunci Dumnezeu este izvorul vietii. Daca dragostea are un izvor undeva, atunci Dumnezeu este izvorul iubirii.
Dumnezeu a facut toate lucrurile perfect adaptate la nevoile fiintelor pe care le-a creat. Apa, aerul, lumina soarelui, muntii si norii, stelele si luna, totul slujeste la fericirea omului. Lucrurile din jur nu sunt numai folositoare ci sunt si foarte frumoase.
Dumnezeu este Cel care are grija de nevoile zilnice ale tuturor fapturilor Sale. Daca nu ar fi intervenit pacatul, lumea noastra ar fi fost cu mult mai frumoasa, adica asa cum a fost la inceput. Dar chiar si asa, purtand blestemul pacatului, totusi inca mai putem citi iubirea Creatorului si a Mantuitorului nostru pe fiecare fir de iarba, pe fiecare floare si pe fiecare pom incarcat cu fructe… Scaietii sunt plini de flori frumoase si spinii sunt acoperiti cu trandafiri… Satana a determinat pe oameni sa creada ca Dumnezeu este un tiran sever si neiertator, ca urmareste pe oameni ca sa vada cand gresesc si sa trimita asupra lor pedepsele cele mai grozave.
Tocmai pentru a alunga din mintea noastra aceasta imagine a lui Dumnezeu, a venit in lumea noastra Fiul Sau, care este asemenea Tatalui, care poarta caracterul Tatalui. Privind la Isus Hristos noi vedem pe Tatal. In fiecare act al vietii Sale se manifesta mila si dragostea fata de toti oamenii. Oamenii cei mai saraci si cei mai umili se simteau bine in preajma Lui. Chiar si copiii erau atrasi de El. El n-a fost niciodata nepoliticos si n-a rostit nici un cuvant aspru sau nefolositor. A denuntat fatarnicia si nedreptatea dar lacrimi se simteau in  vocea Lui atunci cand rostea mustrarile Sale ferme. El ura pacatul dar iubea pe pacatos. Acesta caracterul adevarat al Tatalui nostru.
Prin moartea Sa pe Golgota, pacatosii sunt adusi din nou in pozitia de la inceput, adica fii ai Imparatiei slavei Sale. Ce iubire fara egal! Suntem nuti copii ai Imparatului ceresc! Cu cat vom studia mai mult caracterul divin in lumina crucii de pe Golgota, cu atat vom vedea mai clar cum se impleteste dragostea cu dreptatea si mila cu sfintenia divina.si vom discerne mai clar nenumaratele dovezi ale iubirii infinite care intrece cu mult dragoste si dorul unei mame pentru copilul ei neascultator. In fata iubirii fara seaman a lui Dumnezeu inimile noastre se pleaca in adorare! Slava se cuvine in veci Celui care ne-a iubit atit de mult, care ne iubeste si in dragostea Caruia vom trai pentru vesnicie! 

miercuri, 9 martie 2011

CE ESTE DRAGOSTEA?...

“Era o dimineata aglomerata la cabinet cand, in jurul orei 08:30, intra un domn batran cu un deget bandajat. Imi spune imediat ca este foarte grabit caci are o intalnire fixata pentru ora 09:00. L-am invitat sa se aseze stiind ca avea sa mai treaca cel putin o jumatate de ora pana sa apara medicul. Il observ cu cata nerabdare isi priveste ceasul la fiecare minut care trece.

Intre timp ma gandesc ca n-ar fi rau sa-i desfac bandajul si sa vad despre ce este vorba. Rana nu pare a fi asa de grava… in asteptarea medicului, ma decid sa-i dezinfectez rana si ma lansez intr-o mica conversatie. Il intreb cat de urgenta este intalnirea pe care o are si daca nu prefera sa astepte sosirea medicului pentru tratarea ranii. Imi raspunde ca trebuie sa mearga neaparat la casa de batrani, asa cum face de ani buni, ca sa ia micul dejun cu sotia.

Politicoasa, il intreb de sanatatea sotiei. Senin, batranul domn imi povesteste ca sotia, bolnava de Alzheimer, sta la casa de batrani de mai bine de 7 ani. Gandindu-ma ca intr-un moment de luciditate sotia putea fi agitata de intarzierea lui, ma grabesc sa-i tratez rana dar batranul imi explica ca ea nu-si mai aduce aminte de 5 ani cine este el... Si-atunci il intreb mirata: “Si dvs. va duceti zilnic ca sa luati micul dejun impreuna?“. Cu un suras dulce si o mangaiere pe mana, imi raspunde: “E-adevarat ca ea nu mai stie cine sunt eu, dar eu stiu bine cine este ea“.

Am ramas fara cuvinte si un fior m-a strabatut in timp ce ma uitam la batranul care se indeparta cu pasi grabiti. Mi-am inghitit lacrimile spunandu-mi in sinea mea: “Asta este dragostea, asta este ceea ce imi doresc de la viata!... Caci, in fond, asa este dragostea adevarata ?!… nu neaparat fizica si nici romantica in mod ideal. Sa iubesti inseamna sa accepti ceea ce a fost, ceea ce este, ceea ce va fi si ceea ce inca nu s-a intamplat. Persoanele fericite si implinite nu sunt neaparat cele care au tot ce-i mai bun din fiecare lucru, ci acelea care stiu sa faca ce-i mai bun din tot ceea ce au”.

Viata nu inseamna sa supravietuiesti unei furtuni ci sa stii sa dansezi in ploaie
.

 

marți, 8 martie 2011

poze cu flori..DE 8 MARTIE...DIN DRAGOSTE!!!!








DE 8 MARTIE...ZIUA INTERNATIONALA A FEMEII!!! baieti, daruiti-le dragostea


Istoricul zilei de 8 martie - Ziua Internationala a Femeii

     
Istoricul zilei de 8 martie - Ziua Internationala a FemeiiFoto: Arhiva


Cu cateva zile inainte de 8 martie 1908, in New York, angajatele dintr-o fabrica de textile au facut greva pentru a protesta fata de conditiile grele in care erau constranse sa lucreze: salarii mici si program prelungit de munca. Printre aceste femei, multe erau emigrante, care munceau cot la cot cu barbatii, pentru a supravietui.Greva a durat cateva zile, pana cand, pe 8 martie, proprietarul fabricii a blocat portile cladirii, pentru a impiedica muncitoarele sa plece. Fabrica a luat foc si 129 de femei ramase inauntru au murit, arse de vii.
Se zvoneste ca aceasta poveste este o istorie falsa, care a fost elaborata de catre propaganda comunista, in timpul Razboiului Rece. Incendiul din fabrica Triangle Shirtwaist din New York a fost insa o adevarata tragedie, facand victime atat barbati cat si femei.
Nefericita intamplare a demarat in anii urmatori o serie de sarbatori, avand ca scop amintirea acelor evenimente dezastruoase.
Prima persoana care a propus sa fie comemorata data de 8 martie a fost Rosa Luxemburg, o militanta revolutionara.
In 1910, la Copenhaga, in timpul Conferintei Internationale a Femeii Socialiste, o activista germana, Clara Zetkin, propune ca data de 8 martie sa fie Ziua Internationala a Femeii.

In Rusia, pe 23 februarie 1917 (8 martie, dupa calendarul iulian) femeile au demonstrat impotriva regimului pentru pierderea in razboi a doua milioane de soldati. Protestele au continuat timp de cateva zile, pana cand tarul a fost fortat sa abdice, iar Guvernul a trebuit sa acorde drepturi de vot femeilor.
Din acea data, Ziua Femeii este celebrata pe 8 martie, dar in trecut se sarbatorea in ultima duminica a lunii februarie.
In tarile arabe, femeile musulmane sunt aproape intotdeauna prezentate ca victime ale traditiei si sistemului patriarhal al societatii in care traiesc. Istoria contemporana a unor tari precum Algeria, Liban, Egipt include insa figuri feminine care au condus tarile spre democratie.
In Algeria, acesta este un adevar palpabil, incepand cu lupta de eliberare de sub ocupatie franceza, femeile au luptat cu sabia in mana alaturi de barbatii lor. Din anii '70 au existat mereu femei parlamentar si ministri in guvern.
Mai tarziu s-au multiplicat initiativele de acest gen, 8 martie devenind o 
sarbatoare politica si sociala, dar astazi este vazuta in multe tari drept prima zi a primaverii.
Laleaua este simbolul mondial al acestei zile, fiind apreciata pentru gingasie si popularitate.
Romanii sarbatoresc astazi si Ziua Mamei.

DRAGOSTEA NU VA PIERI NICIODATA.....!!!

luni, 7 martie 2011

marturia dragostei..poate indrepta pe cel pierdut...!!!


Norm Larson, a redat conversatia pe care a avut-o intr-un desen animat , cu un copil numit Calvin si un prieten de joaca de-al sau , numit Hobbes . Calvin i-a spus acestuia : 
„Ajuta-ma sa imping masina afara din garaj, pentru ca nu pot s-o misc singur."
 Hobes i-a raspuns :
”Mai inainte de-a face ceva, ar trebui s-o intrebi pe mama ta, daca te lasa sa faci acest lucru „!
 Auzindu-i raspunsul Calvin a continuat : 
„ Daca o voi intreba pe mama, aceasta ar spune cu siguranta Nu ; iar noi nu vom mai avea un loc pentru joaca” !

„Daca n-o intrebi pe mama ta, cind va afla vom avea probleme" - i-a raspuns Hobbes!” "De fiecare data cind ai spus asta, chiar am avut probleme" - l-a contrat Calvin , potolindul pe prietenul sau cu asigurarea : „ Mamei nu-i pasa de ceea ce facem , atita vreme cit nu stie despre cele petrecute „!
Stiti ce s-a intimplat dupa aceea ? Dupa numai citeva minute telefonul de la locul de munca unde lucra mama lui Calvin a sunat , iar conversatia a continuat cam asa : 
„Mama tu esti la telefon ?  Aseaza-te, pentru ca nu sa ti se intimple ceva rau. Am sa-ti spun ceea ce ni sa-a intimplat ."
"
Tu esti Calvin ? Dragul mamei ce-ai patit ? a intrebat nedumerita mama !"
"Mama, ma jucam cu Hobbes si deodata am avut un accident !” "Accident  ? Esti bine fiul meu ?Spune-mi repede ce ai patit ?"
"Dar n-o sa ne bati si nici nu ne vei face nimica rau ?" - a cautat sa se asigure inca odata Calvin ! "Nu-ti voi face nimic rau" - l-a linistit mama . "Spune-mi repede ce-ai patit ?"
"Mama, am impins masina afara din garaj impreuna cu Hobbes si aceasta nu s-a mai oprit in parcarea din fata casei , ci a ajuns pina in strada."
"Si ce s-a intimplat ceva cu masina ?" a intrebat curioasa mama . "A venit un tir care n-a mai putut opri si s-a facut bucati" - a raspuns Calvin ! Dupa citeva clipe de tacere, mama i-a spus fiului :
„Asteapta ca vin imediat acasa „!

Cind era pregatit sa incheie conversatia, Calvin in ultimile cuvinte i-a cerut mamei : 
„Mama, inainte de-a ajunge acasa, as dori sa-mi mai spui odata : „ Calvin te iubesc !"

Aceasta declaratie „Te iubesc „ capata o valoare si o semnificatie mult mai mare atunci cind am facut ceva rau , nu-i asa ? Cu toate ca nu meritam si am facut lucruri mult mai rele decit Calvin, aceasta-i si declaratia dragostei lui Dumnezeu pentru noi : 
"Fiul Meu si fiica Mea , te iubesc !" 

DRAGOSTEA NECONDITIONATA.....

Proprietarul unui magazin batea un ultim cui pentru a fixa o mica bucata de lemn in dreptul usii de la intrare: “Catelusi de vanzare”. Si cum astfel de anunturi au darul sa trezeasca foarte usor curiozitatea copiilor, nu
dupa multa vreme, in magazin intra un baietel.
- "Cat costa un catelus?" - il intreba baietelul pe vanzator.- "Depinde", raspunse acesta, "intre 30 si 50 de dolari."
Baietelul baga mana in buzunar si scoase ceva maruntis.
- "Am doi dolari si jumatate. Imi dati voie sa-i vad?"
Vanzatorul zambi intelegator si fluiera scurt. De dupa tejghea aparu Lady, indreptandu-se grabita spre stapanul ei, urmata fiind de cinci catelusi. Unul dintre ei ramase mult in urma. Baietelul observa imediat ca puiul avea un handicap la una dintre labutele posterioare.
- "Ce are catelusul?" - se interesa el la vanzator.
Barbatul ii spuse ca dupa afirmatiile veterinarului, catelusul avea o malformatie din nastere si avea sa schiopateze toata viata.
- "Pe asta vreau sa-l cumpar!" - exclama baietelul.- "Nu, nu trebuie sa-l cumperi. Daca intr-adevar vrei sa-l iei, ti-l dau pe gratis."
Baietelul se intrista, il privi pe vanzator drept in ochi si spuse clar si raspicat:
- "Nu vreau sa mi-l dati pe gratis! E la fel de valoros ca oricare dintre fratii lui si va voi plati integral pentru el. Va voi da acum doi dolari si jumatate si cate 50 de centi in fiecare luna pana voi reusi sa-l achit."
Barbatul insista:
- "Nu pot sa cred ca vrei sa-l cumperi! Niciodata nu va fi in stare sa alerge, sa sara si sa se joace la fel ca ceilalti catelusi."
Baietelul se apleca si-si sufleca pantalonii, lasand sa se vada un dispozitiv metalic care-i sustinea piciorul stang.
-"Domnule, nici eu nu prea pot sa alerg, iar catelusul acesta are nevoie de cineva care sa-l inteleaga."
Stapanul catelusilor isi musca buza inferioara, incercand sa-si stapaneasca lacrimile.
-" Fiule, ma rog si sper ca fiecare dintre acesti catelusi sa aiba parte de un stapan ca tine."

In viata nu conteaza CINE esti, ci daca cineva te apreciaza pentru CEEA CE esti, acceptandu-te asa cum esti si iubindu-te neconditionat! 

TOTUL E POSIBIL..DOAR CU DRAGOSTE!!!


Era odata un baiat nascut cu o grava maladie. O maladie pentru care nu exista un leac . Avea 17 ani ,dar putea muri in orice moment.Traia in casa lui, sub asistenta permanenta a mamei sale... Obosit de stat in casa, a decis sa iasa macar o data...Ceruse permisiunea mamei sale. Ea a acceptat. Mergand prin cartierul sau, se uita pe la magazine. Trecand pe langa un magazin de muzica, privi prin vitrina si observa prezenta unei tinere fete, de varsta lui. A fost dragoste la prima vedere. Deschise usa si intra , privind la nimic altceva decat la fata. Apropiindu-se incet, sosi la tejgheaua unde era fata. Ea il privi si ii spuse surazand:,,Pot sa te ajut?''
In timpul acesta el gandea ca acela era cel mai frumos zambet pe care l-a vazut in viata sa. Simtea impulsul de a o saruta . Balbaindu-se ii spuse: ,
,Da...hmmm.....ummm. Mi-ar placea sa cumpar un CD".
Fara sa se gandeasca ,prinde primul CD pe care il vede si ii da banii.,
,Vrei sa ti-l impachetez?" - intreaba fata zambind din nou. El ii raspunse ca da. Incetisor, ea merse in magazie, si se intoarse cu pachetelul si i-l da baiatului. El il i-a si iese din magazin... Se intoarse acasa , si din acea zi ,mergea la acel magazin in fiecare zi sa cumpere un CD. Fata il impacheta mereu ,iar el se intorcea acasa si il baga in sertar. El era prea timid pentru a o invita in oras si de cate ori incerca, nu reusea niciodata. Mama lui a aflat de aceasta situatie si il incuraja sa incerce...asadar in ziua urmatoare el isi luase curaj si se duse la magazin. Ca in toate celelalte zile...isi cumpara un CD si, ca intotdeauana, ea il impacheta . El a luat CD -ul si in momentul in care fata era distrata , a pus repede o foaie cu numarul lui de telefon pe tejghea, apoi a iesit in fuga din magazin..."Dringggg'' Mama lui raspunde la telefon. ,,Alo?????'' Era fata , ce intreba de fiul ei. Mama indurerata a inceput sa planga in timp ce zicea:,,Nu stii????...a murit ieri " A fost o tacere indelungata intrerupta de plansul mamei.
Mai tarziu mama lui a intrat in camera fiului pentru a si-l aminti.Decise de a incepe sa se uite prin lucrurile lui.Deschise sertarul si cu mare suprindere gasise un munte de CD-uri impachetate .Nu era nici macar unul deschis. A cuprins-o curiozitatea ,vazand atatea si nu putu rezista :a luat un CD si s-a asezat pe pat,uitandu-se, Cand un bilet iese din pachetul din plastic...Mama l-a luat pentru a-l citi; scria :
,,Esti frumos!!!!Ai vrea sa iesi cu mine?? Te iubesc .....Sofia."Mama emotionata deschise si alte CD uri si gasise si alte bilete; pe toate scria acelasi lucru. MORALA : Asta e viata. Nu astepta prea mult pentru a-i spune cuiva special ceea ce simti. Spune-i astazi. Maine va putea fi prea tarziu. Acest mesaj a fost scris pentru a te face sa reflectezi asupra acestor lucruri....incetul cu incetul...poti schimba lumea....ACUM...fara a pierde timpul aminteste-ti. Poate fi prea tarziu...Imbratiseaza persoanele la care tii si vei face minuni.


dragostea...are nevoie de timp!!!

A fost o data, o insula unde locuiau: Fericirea, Tristetea, Cunostiita, si multe altele printre care si Dragostea.
Intr-o zi s-a anuntat ca insula se va scufunda, asa ca toti au inceput sa-si repare barcile si au plecat cât mai repede. Dragostea a ramas ultima. Ea a perseverat pâna in ultimul moment.
Când  insula era aproape a se scufunda, Dragostea s-a decis sa ceara ajutorul. Bogatia a trecut pe lânga Dragoste intr-un vapor imens. Dragostea a spus:
“ Bogatie ma poti lua cu tine?” . Bogatia a raspuns:
“ Nu, nu pot. Am atâta aur si argint in barca mea, incât nu se mai este loc si pentru tine”.
Dragostea s-a decis sa intrebe Vanitatea care tocmai trecea pe acolo intr-o frumoasa barca:
“ Vanitate, te rog ajuta-ma!”
“ Nu te pot ajuta Dragoste. Esti toata uda si mi-ai putea strica barca” - a raspuns Vanitatea.
Tristetea trecea si ea pe acolo, asa ca Dragostea ii cere ajutorul:
“ Tristete ia-ma cu tine, te rog!”
“ O...Dragoste, sunt atât de trista, incât vreau sa fiu singura!”
Fericirea a trecut si ea pe acolo, dar era atât de vesela incât nici nu a auzit când Dragostea i-a cerut ajutorul.
Dintr-o data s-a auzit o voce:
“ Vino, Dragoste, te iau eu". Era un batrânel. Dragostea s-a simtit atât de binecuvâtata si atât de fericita incât a uitat sa intrebe cum il cheama. Când au ajuns pe uscat, Batrânelul a plecat urmând-si calea lui. Dragostea, realizând cât de datoare ii este batrânelului, a intrebat Cunostiita - un alt batrânel:
“ Cine m-a ajutat, cine a fost cel care m-a ajutat?”
“ Era Timpul” – aspus Cunostiinta.
“ Timpul!”  - a spus  Dragostea mirata. “ Dar de ce sa ma ajute pe mine Timpul?”
Cunostiinta a zâmbit si a raspuns cu intelepciune:
“ Pentru ca numai TIMPUL este capabil sa inteleaga cât de mare si minunata este Dragostea”.

vineri, 4 martie 2011

NEVOIA DE DRAGOSTE....!!! AI SI TU ACEASTA NEVOIE???




nu esti uitat de EL!Sam Levenson, a povestit odata despre un copil ce a mers într-o tabara crestina pentru prima data. Parintii lui , în prezenta directorului taberei si a doi consilieri, au trebuit sa semneze toate documentele prin care confirmau ca sunt deacord sa încredinteze pe micutul lor în grija celor ce conduceau acest program si ca accepta ca fiul lor sa merga în tabara.
În tot acest timp fara sa înteleaga exact ceea ce se întîmpla, fiul lor mai mic, i-a urmarit cu privirea. Dupa ce parintii au semnat actele si au dat mîna cu cei ce l-au preluat pe fiul lor cel mare, acesta a izbucnit în plîns si-a întrebat pe tatal lui printre suspine : „Tata de ce a trebuit sa-l vindem pe Robert ?
Tatal l-a linistit repede spunîndu-i : Nu l-am vîndut pe Robert; el va veni înapoi dupa 15 zile si va fi cu noi tot timpul, pentru ca aici este casa lui. Acum a mers în tabara numai pentru o vreme !
Cea mai mare nevoie pentru un copil este sa stie ca are un loc de care apartine si în care se simte în siguranta. Mai mult decît a fi acasa , copiii traiesc acest sentiment de confidenta si încredere atunci cînd parintii le sunt aproape. De aceea uneori recurg la manifestari extreme numai ca sa le atraga atentia :
Un tata si-a pus fetita în patutul ei , pentru culcare. Dupa ce i-a oferit tot ceea ce stia ca îi face placere, i-a spus noapte buna , asteptînd ca aceasta sa adoarma.
Dar numai ce a ajuns în camera lui si tatal si-a auzit fetita strigîndu-l. Cînd a mers sa vada ce se întîmpla, ea i-a spus: „Taty ; pe perna este un fulg de pana si nu pot dormi „!Tata a luat fulgul, a linistit-o din nou pe fetita lui si a mers în dormitor convins ca acum nu mai este nimic care s-o deranjeze .
Numai ce a urcat în pat si a auzit-o însa pe fetita sa strigîndu-l din nou . Ce s-a mai întîmplat ; a mers tatal sa întrebe ? Fetita scîncind îi spune : „Taty; acum este prea cald !” Tatal i-a pregatit asternuturi mai lejere , apoi s-a întors multumit spre dormitor.
Numai ce a ajuns în camera si de data aceasta a auzit-o pe fetita lui ,tipînd si plîngînd în hohote ! Tatal a alergat repede sa vada ce s-a mai întîmplat si a ramas fara cuvinte cînd fetita i-a spus : Taty; m-am ars la deget !”
Doamne Dumnezeule , a rapuns tatal ! Cum se poate asa ceva ; în dormitorul tau nu este nimic care sa te arda. Ba da ! i-a raspuns fetita suspinînd si aratîndu-i lampa de veghe !
Fetita si-a atins degetul de beculetul de la lampa de veghe în mod intentionat, numai pentru a mai gasi un motiv pentru a-l chema pe tatal sau înapoi ! Întelegînd aceasta, tatal , a luat-o în brate si a întrebat-o : „ Nu-i asa ca vrei sa stau mai mult cu tine ?
Fara sa spuna nici un cuvînt, fetita l-a îmbratisat ! Ea a orchestrat toata aceasta scena, numai pentru a atrage atentia si a vedea cît de mult conteaza pentru tatal ei. Ea nu astepta raspuns la întrebari, sau numai rezolvarea situatiilor pe care le invoca. Ea voia de fapt sa fie cu tata !
Nu-i asa ca uneori pierdem acest sentiment al apartenentei si ni se pare ca nimanui nu-i mai pasa de noi ? Sa nu uitam ca si-n acele momente , Tatal nostru care este în ceruri nu ne lasa singuri, pentru ca fiecare dintre noi avem un mare pret în ochii Lui.

miercuri, 2 martie 2011

fericirea din spatele dragostei......

Fericirea si secretul ei


Cu foarte mulţi ani in urma, in  India traia  un înţelept care se spune că păzea într-un cufăr încântător un mare secret care l-a făcut să fie învingător în toate aspectele vieţii sale şi care, pentru aceasta, se considera cel mai fericit om din lume. Mulţi regi invidioşi i-au oferit putere şi bani şi au încercat să-l jefuiască pentru a-i lua cufărul, dar totul a fost în zadar.
Şi cu cât încercau mai mult, cu atât erau mai nefericiţi, pentru că invidia nu le dădea pace. Aşa au trecut anii şi înţeleptul era în fiecare zi mai fericit.
Într-o zi a venit la el un copil şi i-a spus:
"-Domnule, la fel ca şi tine, vreau şi eu să fiu foarte fericit. De ce nu mă înveţi şi pe mine ce trebuie să fac pentru a reuşi?"
Înţeleptul, văzând simplitatea şi puritatea copilului, i-a zis:
"-Pe tine te voi învăţa secretul pentru a fi fericit. Vino cu mine şi fii foarte atent."
şi marele secret nu este altceva decât În realitate sunt două cufere în care păstrez secretul pentru a fi fericit şi acestea sunt: mintea mea şi inima meao serie de paşi pe care trebuie să-i faci de-a lungul vieţii:
Primul pas este să ştii că Dumnezeu există în toate lucrurile din viaţă şi, pentru aceasta, trebuie să-l iubeşti şi să-i fii recunoscător pentru toate lucrurile pe care le ai şi pentru toate lucrurile care ţi se întâmplă.
Al doilea pas este să te iubeşti pe tine însuţi şi în fiecare zi, când te trezeşti şi înainte să adormi, trebuie să spui: „Sunt important, am valoare, sunt în stare, sunt inteligent, sunt iubitor, aştept mult de la mine, nu există obstacol pe care să nu-l pot învinge.”
Acest pas se cheamă autostimă ridicată.
Al treilea pas este să pui în practică tot ceea ce spui că eşti şi, dacă tu gândeşti că eşti inteligent, acţionează inteligent; dacă tu gândeşti că eşti în stare, fă ceea ce îţi propui; dacă tu gândeşti că eşti iubitor, exprimă-ţi iubirea; dacă gândeşti că nu există obstacol pe care să nu-l poţi învinge, atunci propune-ţi scopuri în viaţă şi luptă pentru ele până când le vei obţine.
Acest pas se cheamă motivare.
Al patrulea pas este să nu invidiezi pe nimeni pentru ceea ce are sau pentru ceea ce este; ei vor obţine partea lor, tu o vei dobândi pe a ta.
Al cincilea pas este să nu păstrezi în inima ta ranchiună împotriva nimănui; acest sentiment nu te va lăsa să fii fericit; trebuie să-l laşi pe Dumnezeu să facă dreptate şi tu… iartă şi uită!
Ştiu că e greu, dar nu imposibil.
Al şaselea pas este să nu iei lucrurile care nu-ţi aparţin, aminteşte-ţi că, potrivit legilor nescrise ale naturii, mâine vei pierde ceva de mai mare valoare.
Al şaptelea pas este că nu trebuie să faci pe nimeni să sufere; toate fiinţele pământului au dreptul să fie respectate şi iubite.
Al optulea si ultimul pas: trezeşte-te întotdeauna cu un surâs pe buze şi observă împrejurul tău, căutând să descoperi în fiecare lucru partea lui bună şi frumoasă; ajută-i pe cei care au nevoie, fără să te gândeşti că nu vei primi nimic în schimb; când priveşti pe cineva, descoperă-i calităţile sale.

Secretul fericirii se află în fiecare, caută-l în interiorul tău şi-l vei descoperi.!

dragostea dintre animale.....cititi si priviti...!!!


O căprioară vine în fiecare dimineaţă în vizită la o pisică.   Această pisică din Harrisburg, Pennsylvania, USA., este norocoasă de a avea o prietenă cu totul specială.   
Proprietarul pisicii a făcut aceste fotografii la una din întâlniri. 
Orfan, acest urangutan de trei ani era atât de deprimat încât refuza hrana şi orice tratament.


Veterinarii erau siguri că va muri.   
Dar a întâlnit un câine bătrân, piredut în împrejurimile parcului zoologic şi, din acea zi urangutanul a acceptat să intre în sala de tratament.   
Au devenit prieteni de nedespărţit.

Urangutanul şi-a recăpătat pofta de viaţă şi îl însoţeşte pe noul său prieten peste tot.

Ei trăiesc în nordul Californieiiar înotul este sportul lor favorit, cu toate că Roscoe (urangutanul) se teme de apă şi nu înoată decât cu prietenul lui

Nairobi: un pui de hipopotam în vârstă de un an (300 kg!), Owen, supravieţuitor al unui tsunami de pe coasta Kenyei, a legat o prietenie solidă cu o broască ţestoasă centenară în parcul Lafarge din Mombassa. El o consideră drept mamă pe broască, directoarea Paula Kahumbu declarând: «Ei înoată, mănâncă şi dorm împreună. Hipopotamul devine agresiv dacă cineva se apropie de cea pe care o consideră mama lui»



Anjan este cimpazeul care a salvat doi tigri albi, separaţi de mama lor de taifunul Hanna. Nu numai că se joacă cu ei, dar le dă şi biberonul...A mai îngrijit şi un pui de leopard şi unul de leu...Este cu adevărat ceea ce se numeşte instinct matern 

  Bambi şi de Tambur !